Cu un varf de lastar, asa am inceput in primavara anului trecut sa creez o minune.

Am plantat intr-un ghiveci mic un virf de lastar de la o crizanteme pe care o cumparasem cu un an inainte. Am creat conditii de sera pentru a se prinde mai repede si bine. Atunci cand si-a format radacinile si a inceput sa creasca am inceput sa-i fac taierile, pentru formarea coroanei la crizantema.

Prima data virful, apoi virful lastarilor laterali si tot asa pana ce si-a format, pana in toamna, o coroana frumoasa dar mai mica. Am plantat in gradina. A inflorit frumos dar modest in primul an.
A trecut iarna cu stoicism si in primavara aceasta a inceput sa creasca viguroasa si cu un aspect care promitea. Cum a inceput sa se inalte, am inceput iar cu taierile. Nici un virf de lastar nu a fost iertat.

Cind a venit toamna si au inceput mugurii florali sa-i dea, erau cu sutele, nu-mi venea sa cred ochilor. Au inceput sa se deschida si atunci a aparut minunea mea.

Inceput promitator, nu?

O splendoare. Mai vorbim.