Un suflet plin de nerăbdare, cu zile și clipe prinse cu bold în calendar, cu vorbe și zâmbete culese de prin pagini scrise, rămase în fundal, gata să fie răsturnate și tăvălugite în pământ, cu plicuri rămase în așteptare, și semințe alese cu grijă si păstrate.

Un suflet deschis, mai deschis decât mintea care stă să analizeze vorbe înainte ca acestea să fie rostite, deschis și curajos să înfăptuiască treburi, indiferent dacă ies perfecte sau nu.
Un suflet măreț, neinfestat cu viruși de bârfe și fapte necugetate, vândute scump pe ecrane, sau la chioșcuri răzlețe.

Un suflet retras, ce-și caută vindecul în pământ, vindecul de conducători corupți, și școli fără educație, de sănătate bolnavă, și reguli făcute pentru dulăi, de agricultori fără pământ, și munți fără păduri.

Un suflet blând ce mângâie o plantă abia iesită din sămânță, căreia îi cântă și pe care o oblojește, o prețuiește și o respectă.

Un suflet pierdut printre fire și rădăcini cuibărite dintr-un loc într-altul, pierdut printre file de povești cu cenușă și gunoi, cu buruieni de leac și zile cu Lună Plină.

Un suflet pe care să nu îl rănești, să îl lași să viseze și să îl ții aproape, dacă poți, pentru că-i aur și argint si orice nestemat, este un dar divin ce nu îl întâlnești așa ușor.

Un suflet ce nu îl poți cumpăra cu bani, ci cu fapte plăcute și împletite în țesătură de nuiele, cu îmbrățișări de pomi, și sărutări de flori, cu bucurii răsărite din semințele semănate zi de zi, cu răspunsuri la rugaminți, și cu recunoaștere.
Sufletul de grădinar, un suflet altfel decat oricare altul, caută-l în tine sau în cel de lângă tine, iar dacă l-ai găsit, prinde-l cu chingi, și nu îi mai da drumul niciodată!

Grădinăriți cu dragoste!