De trei ani încoace, din cauza vremii schimbătoare și nebune, am supergrădinărit ba cu calm, ba cu sufletul la gură, cu stropitoarea de apă prietenă de suflet, cu lacrimi pe obraji sau doar în colțul ochilor, cu uimire și îndoială, cu oboseală sau lene, însă întotdeauna cu o dragoste soră cu nebunia.
Poate că am greșit cu caru’ în propria grădină, însă am încercat să fiu aproape de alți grădinari începători sau nu, cei care au jucat în același film cu noi, cei care ne-am obișnuit cu gândul că bio este o soluție pentru viitorul nostru și al copiilor noștri.

 

Ca în fiecare an,  scriu ce am făcut bine și ce am greșit, pentru a nu mai repeta și în anii următori aceleași greșeli.

În primăvara am făcut răsaduri diferite. Din lipsă de spațiu însorit și călduros, am  cam eșuat cu răsadurile de ardei și vinete. Acestea au rămas mici și slab dezvoltate, drept pentru care, anul viitor mă voi ocupa in mod special de ele. În concluzie, rasadurile de ardei și vinete au nevoie de căldură constantă. Clar!

Pentru roșii, am hotărât să fac răsaduri foarte puține din fiecare soi, maxim zece, sa le repic pe toate, lucru care a fost foarte bun. Nu am avut pierderi de fire ca în fiecare an, atunci când puneam cu duiumul, repicam doar câteva și restul se etiolau și le pierdeam, și din lipsă de spațiu și din accidente cauzate prin despărțire a firelor. Am avut roșii foarte multe, cele mai multe în solar, însă am invadat cu ele majoritatea straturilor din grădină, în detrimentul altor legume. Anul viitor recalculez numărul de soiuri și fire și las loc și pentru alte plante pe care le-am neglijat în acest an.

Grindina ne-a afectat mult, ne-a sacrificat o serie de castraveți și din acest motiv am avut o producție foarte săracă.

Aromatice foarte puține, chiar foarte. Țelină nu am pus deloc deoarece am rămas fără spațiu. Varza de toamnă, este și acum în grădină, producție 40%, insa sper din suflet să nu fie amară, ca prima pe care am gătit-o.

La inceput a fost atacata de plosnita, insa in fazele incipiente ale lor. Le-am adunat cu mana, apoi am acoperit fiecare capatana cu plasa. Am încercat să pun pe tot stratul, însă pisicile au rupt-o in multe parti, apoi am impartit-o in patrate si am pus-o pe fiecare fir in parte si le-am legat de tulpinile verzelor, apoi le-am desfacut, in momentul in care frunzele verzelor au crescut si le-am lasa deasupra lor pur și simplu. Chiar daca fluturele alb al verzei a bantuit continuu, verzele sunt curate și fără dăunători.

Ceapa a fost foarte bună însă puțină. Mazărea a fost destul de productivă, însă și ea destul de puțină.

Seceta a fost cruntă. Șanțurile din pământ mă fac să calc cu grijă prin grădină, să nu îmi intre piciorul în ele. Șoarecii au fost prezenți în număr mare, au mâncat teci de fasole, roșii, morcovi, dovlecei, cam din toate câte puțin.

Patisonul a fost din belșug, dar am mai avut un soi de dovlecei lungi, superbi, fără semințe (!), soi care m-a uimit. Abia acum, când a îmbătrânit îndeajuns, am șansa să pot recoltata câteva semințe.

În solar am făcut record de roșii. Soiul Albenga a reușit sa producă recolta de 2kg, Inima de bou rosie m-a mulțumit foarte mult, la fel și San Marzano, însă am avut încă un soi foarte productiv și gustos pe care nu am reușit să îl identific și pe care l-am denumit simplu soi de solar productiv. Anul viitor pun doar aceste soiuri, însă las mai mult spațiu ardeiului gras.

În acest an, am avut grozava idee de a ne face grup de grădinărit pe Facebook, lucru care mi-a adus multe momente de bucurie, râs cu lacrimi și învățătură multă. Mulțumesc fetelor mele pentru fiecare moment petrecut împreună!

Acum, că nu mai este atât de mult pană la primăvară, zic sa trecem la studiu intens, să găsim soluție la ploșnița verde care v-a suparat foarte mult, să găsim cea mai bună rețetă pentru lipsa de calciu si să ne orgaizam mai bine loturile in grădină.

Să ne auzim cu bine, și dacă aveți experiente asemănătoare, vă așteptăm la comentarii!