Vacantele copilariei mi le-am petrecut in zona Moldovei, unde lanurile de floarea soarelui, ma incantau peste masura. Ne jucam cu “palancile”de seminte si veneam acasa cu bratele pline, rontaitul fiind activitatea principala a zilelor libere.
Am uitat de ele si imi pare rau. Anul acesta intr-un pachet de fasole primit de acolo, am gasit si o manuta de seminte crude. Cu migala le-am adunat si le-am plantat in gradina mea.

Rasadurile nu s-au lasat asteptate. Sunt frumoase, ce sa zic…si au iesit toate. E un rand de toata frumusetea. Am sa le raresc si am sa presadesc si in alt colt al gradinii.
Florile de floarea soarelului sunt melifere, asa ca ajutorul pe care il va da gradinii va fi mare, albinutele vor venii roiuri, roiuri…(ha,ha,ha) si chiar daca ne vor hrani pe noi, vor fi si deliciul pasarelelor.
Sper sa creasca frumos, cu aceleasi ingrijiri ca si pentru restul gradinii.
Mai vorbim.
Gradinariti cu dragoste!