Eeee, am glumit, cine nu ar dori să știe totul despre roșii :)))))
M-am gândit să adun așa, un pumn de date, de sfaturi, de tucuri, din ce știu eu, din ce știți și voi, și să facem o poveste a roșiei.

A fost odată, o sămânță de roșie, poate că roșie sau galbenă, verde sau neagră, ea oricum a fost sădită cu drag în pământ.

La început s-a alungit, apoi am învățat să o punem la lumina cea mai bună, să își dezvolte tulpina, iar când a venit căldura, am transplantat-o în solar sau grădina, fiecare unde am dorit.

Pânâ aici cred că a fost perioada ei cea mai frumoasă :))
Deabia de acum încolo încep necazurile ei, și nu sunt puține deloc.
Citind și discutând cu alți grădinari, și, dacă stau bine și analizez, cele mai multe comentarii sunt la cultivarea roșiilor, am acumulat mai multe informații, dar am și multe întrebări, la care tot mai aștept răspunsuri.
Să o luăm cu plantarea, și în groapa de plantare putem pune:
– un pumn de mraniță sau de compost, dar, dacă avem ocazia, este bine să îl cernem. Aici putem depista prima data dăunatorii cei mai de temult, și anume coropișnițele, care știm că se dezvoltă în mormanele de gunoi de grajd sau compost.
– coji de ouă pisate, cantitatea ideala ar fii de la 3-4 ouă, pisate cât putem de bine ca să se descompună mai ușor, coji ce au rolul în preîntâmpinarea căderii florilor din cauza lipsei de calciu
– un praf de cenușă, cât a lua între trei degete, pentru că, punând mai mult, ardem cu siguranța planta, știu de la cei pățiți :))), mă refer la cenușa din lemne, nu de carbune. Aceasta aduce un supliment de potasiu și încă multe alte lucruri bune care le face.
– urzică tocată, fie fiartă, fie crudă, oricum este bună, și acesta aduce un plus de azot, și întărește planta.
– fulgi de banane uscate, tot pentru potasiu
– căpățână de pește pentru fosfor și alte elemente.
Ce am scris mai sus, nu este musai să fie puse toate, ci fiecare ce are…
Cu acestea la rădăcină, roșia începe să crească mare.
Dacă scapă de coropișnițe, ele încep să se dezvolte și să înflorească.
Pentru coropișnițe, vă scriu 2 remedii simpatice primite de la un cititor, și anume:

O metodă:
” In borcanul ingropat la nivelul solului pune putina bere mai acrisoara le atrage”

Alta metoda:

“În găurile din pământ făcute de aceste animaluțe pune mici biluțe din făină, apă si bicarbonat. Le mănâncă cu poftă, apoi ies la suprafață și le găsești cu burta în sus!”

Eu adaug că proporția între făină și bicarbonat este jumate/ jumate, iar soluția aceasta este valabilă și pentru viermii verzi ai verzei.
Alta metoda de vânat, este aprinderea unui neon în apropierea grădinii, undeva pe un loc plan de piatra, ciment ceva.., unde seara se adună ele, fiind atrase de acea lumină de neon, și pot fi prinse.
Pentru întărirea plantei se recomandă a se uda, chiar și pulveriza cu :
– ceai de coada calului( părul porcului), acesta întărește membrana tulpinii cu un aport de siliciu pe care această plantă îl conține.

Membrana fiind întărită, bolile micotice nu ajung așa ușor să treacă în plantă.
– soluțiade aspirină, 1 jumătate pastilă la 2 litri de apă, sau chiar mai bine ceai de compost, dacă se poate, și pulverizarea se face foliar și săptămânal.

In asteptarea craitelor rasarite spontan in solar

Plantele companion pentru roșii sunt:
– crăițele care alunga nematoziide la radacina
– galbenelele care alunga prin mirosul lor anumite insecte rele
– busuiocul, printr-un fel de vraja, da aroma fructelor
– condurasii care pot constitui capcane, acestea atragand afidele catre ei si din experienta mea, chiar si florile de la guliile lasate special din toamna, care sunt galbene pot constiui astfel de capcane.
– ceapa si usturoiul pot respinge afidele

Fertilizatorii cei mai prietenosi sunt:
– mranita care are in principal azot
– compostul care are de toate :))
– gainatul de pasare care are mai mult azot
– urzica pentru azot
– tataneasa pentru potasiu
– cenusa pentru potasiu
– zatul de cafea pentru azot, si un pic de magneziu si potasiu si are un efect de a da o usoara acidifiere a solului, iar rosiile prefera un Ph usor acid, 6,5- 6,8.
– coaja pisata de oua, care are o mare importanta si am simtit-o pe propria productie de rosii, din anii trecuri, aceasta aducand un aport grozav de calciu. Acest element, pentru cine nu stie, preintampina caderea florilor, fiind una dintre cauze, dar nu singura.
Ingrijiri speciale
– palisarea care se face in solar pe sfoara, iar in gradina cu ajutorul aracilor si a spalierelor facute din lemn si sarma sau sfoara.
– copilirea care este, dupa mine, obligatorie in solar si optional in gradina. Un sfat totusi as mai putea adauga, lastarul sa nu il rupeti de tot, ci cu un centimetru deasupra de suptioara, pentru a micsora rana produsa si posibilitatea agentilor rai de a se cuibari atat de aproape de tulpina. Cu timpul restul de lastar se usuca si pica singur, si locul se vindeca de la sine.

 – defolierea, care este necesara, in primul rand in solar, pentru aeririrea atenta a rosiilor, si in gradina, si pentru un fel de igienizarea a partii de jos a tomatelor, prevenind astfel mentinerea umezelii pe frunzele bazale, dar si pentru a ajuta planta sa isi canalizeze hrana catre dezvoltarea fructelor nu a frunzelor. Detalii aici

– fertilizarea saptamanala sau la doua saptamani cu una dintre solutiile mai sus mentionate, la indemana pentru noi, nu cu toate odata 🙁
Odata cu ruperea rosiilor coapte, se face si defolierea pana la urmatorul etaj de fructe.

:)) De urat as mai ura, dar nu mai imi aduc aminte ce as mai putea adauga….dar daca imi mai spuneti voi alte sfaturi sau trucuri, le voi trece cu drag :))

Acum, ce ma nemultumeste este faptul ca in solar rosia se comporta altfel decat in gradina, si anume, primul etaj floral este sus de tot si spatiile dintre etaje sunt mult mai mari si nu stiu ce as putea sa fac sa schimb acest lucru, motiv pentru care cer un sfat de la cine stie :))

Gradinariti cu dragoste!