Un cuptorul de pământ/lut este o minune la casa omului.
Eu o să vă arăt varianta mea cea mai simplă.
Existe atât de multe feluri, însă fiecare îl face cu ce are la îndemână prin gospodărie. Noi am cumpărat doar cărămizile arse pentru vatră, restul am avut.
Un cuptor de pământ vă poate asigura până la patru feluri de mâncare, după o încălzire cu foc mic, de 2 ore. Focul îl faceți cu “te miri ce”, adică bucăți mici de lemn, crengi, resturi de spărturi.
Spre exemplu, până nu scoateți jarul, dându-l într-o parte, puteți coace pizza, după ce scoateți jarul, coaceți pâine, după ce scoateți pâinea, coaceți o friptură gen slow cooker, după ce scoatem friptura după 2-3 ore, puteți usca legume, fructe, sau ce ne mai trece prin cap.
Dacă ai o curte ca spațiu, câteva găleți de pământ galben, nisip, câteva sticle de sticlă și paie, este destul de amuzant de făcut. Paiele nu se pot înlocui cu fân!
Cuptorul de pământ trebuie să fie acoperit, nu se lasă în bătaia ploii.
Pământul galben se scoate de la o adâncime mai mare de 1m. Cu cât este mai adânc, cu atât mai bine. Trebuie să fie curat, nu cu pământ negru în el.
Cuptor de pământ/lut – Materiale necesare
Pământ galben – câteva găleți, depinde de cât îl vreți de mare
Nisip pentru machetă și pentru amestecul de pământ
Sticle goale, cărămizi arse pentru vatră, câteva cărămizi pentru cămin, paie
Am pus imagini cu toate etapele. (De jos în sus)
Suportul l-am făcut din paleți puși unul peste altul, apoi prinși cu suruburi. Blatul propriuzis de deasupra este făcut din scânduri bătute una lângă alta.
Căminul pentru sticle se face din 2 rânduri de cărămizi vechi lipite cu mortar.
Vatra se face din sticlele goale, un strat de pământ și paie, apoi unul de nisip, apoi carămizile arse puse cât mai drept posibil.
Primul strat al cuptorului din pământ galben și nisip ( 1 parte pământ/3 părți nisip) care se amestecă bine cu picioarele, punând apă câte puțin. Totul se face pe o folie de plastic, de care ne ajutăm să întoarcem grămada de pământ pentru o mai buna frământare.
Amestecul este gata, atunci când, dacă formăm o bilă și o aruncăm de la o înălțime de 1m, cade și nu se împrăștie, păstrându-și forma.
Stratul izolator se face din pământ și paie, mai multe paie decât pământ, pentru că în interiorul acestor paie se înmagazinează căldura. Apa se pune cât să se formeze un amestec care se întinde ușor. Faceți stratul de cel puțin 10 cm grosime. Cu cât este mai gros, cu atât se păstrază căldura mai mult timp.
Se netezește apoi cu un alt strat subțire de pământ/nisip/apă, cat să acoperim stratul cu paie.
Eu nu am avut paie, și, pentru că nu am mai avut răbdare să găsesc, am folosit talaj de lemn, de la abric. Nu este cea mai bună idee, însă a mers și asta. Voi căutați paie!!
Un sfat de la mine ar fi acela de a-l face puțin mai mare. Eu l-am făcut pe primul ieșit în față :))) fără să mă gândesc la ce vreau să coc în el.
Chiar dacă a crăpat stratul izolator, coace foarte bine și așa. Este al doilea an de folosire.
Focul pe care trebuie să îl facem, are și el un secret. Îl veți afla în articolul următor.